COMUNA COŞERENI
ISTORIC
Din sapaturile facute la lacul Comana, ocazie cu care s-au descoperit schelete umane si oase vechi, satul dateaza de aproximativ 350 de ani.
Acest lucru este confirmat si de scrisul gasit pe crucile aproape sterse ce se gaseau in nordul satului.
Dintr-o legenda nescrisa, intemeietorul satului ar fi fost un oarecare proprietar de mai multe suprafete de pamant Costacopol, inaintea caruia a fost Serdarul Giurescu care si el a gasit asezari omenesti pe locul satului de astazi.
Proprietarul Costacopol aadus familii de tarani ciobani transilvaneni, pe care i-a improprietarit cu pamantsi locuri de casa, formand cea mai dreapta strada a satului, denumita si astazi "Linia mare".
Inainte de aceasta asezare au existat multe familii care traiauin colibe in partea de Nord - Est a satului denumita "Sarbi" si in partea de Nord-Vest a satului denumita astazi "Catun".
Aceste familii aduse de Costacopol pentru munca campului au locuit in bordeie.
Mai tarziu locuintele s-au facut din scanduri mici lipite cu pamant si invelite cu stuf si coceni. Aceste case erau alcatuite din cate o odaie, tinda si celar, aveau geamuri din tipla facuta din basica de porc si oaie.
Tipul acesta de case a fost imitat de locuitorii satului, dupa locuinta unui om numit Ion Deleanu, venit de la munca cu un grajd (cosar) de nuiele pe caruta, pe care l-a fixat in partea de nord-vesta acualei localitati..
De la cosar si-a luat si numele satul Cosereni, iar omul care a venit de la munte cu acest grajd (cosar) de nuiele pe caruta a fost poreclit "omul cu cosarul". Toti oamenii straini care treceau pe langa sat se exprimau "vin de la cosare", "am trecut pe langa cosarele", fapt pentru care satul a primit denumirea pe care o poarta si astazi - Cosereni.
ASEZARE
Cosereni, comuna situata in partea de V a judetului Ialomita, in lunca de pe dreapta vaii Ialomita. Are ca vecini comunele Movilita, Dragoesti (S), Boranesti (E), Dridu (V), Armasesti si Mun Urziceni (N). Suprafata 3767 Ha.
Cadrul natural apartine Campiei Snagovului si luncii Ialomitei. Geologic, in lunca Ialomitei apar depozite aluviale hologene, iar in restul teritoriului depozite loessoide si nisipoase pleistocene. Altitudinea variaza intre 50 si 86 metri, malul drept alIalomitei avand caracter de coasta, cu altitudinea de 79 metri la Cosereni, fiind traversat prin deblee, de drumuri locale. Acesta coasta, foarte sinuasa, are 13,5 Km. lungime pe teritoriul comunei. La marginea de nord a teritoriului comunei curge raul Ialomita, pe care la Cosereni, functioneaza inca din 1914 un post hidrometric. Acesta face observatii asupra nivelurilor (1914), debitelor (1928), inghetului (1942), si temperatura apei (1953). Debitul Ialomiei la Cosereni este 44,2 m3/s. La baza malului drept al Ialomitei, langa Cosereni este lacul temporar Peri. Un loc mlastinos se afla spre limita cu comuna Dridu. In partea de V a teritoriului comunei, este Valea Comana, ocupata de un lac (3,5 Km lungime si 2-3 metri adancime). Apele freatice, situate la 2 - 4 metri adancime in lunca Ialomitei (cu caracter sulfatat - bicarbonatat - clorurat) si la 3-18 metri in restul teritoriului (caracter bicarbonatat). Temperatura medie anuala este de 10-10,5'C, iar precipitatiile insumeaza 500 - 550 mm/an. Vegetatia are caracter de stepa si lunca. In lunca Ialomitei se afla padurile Strangea, Balaceanu, Cosereni, iar pe camp. Pedologic, in lunca Ialomitei sunt soluri aluviale (inclusiv gleizate), iar in restul teritoriului cernoziomuri si cernoziomuri cambice (pe alocuri freatic - umede).
CULTURA
Ca institutii de cultura, in satul Cosereni, sunt doua gradinite, o scoala (cls I-VIII), doua biserici si un Camin Cultural in cadrul caruia functioneaza si biblioteca comunala.
Caminul Cultural a luat fiinta ca institutie la inceputurile anilor '50 si a preluat un fond nu prea bogat de obiceiuri si datini stramosesti, care aproape s-au pierdut datorita participarii minime, obligatoriu si formale la marcarea acestora.
Dupa revolutia din 1989, s-a constatat o scadere mare la actiunile din sat a participantilor, se datoreaza atat framantarilor sociale din aceasta perioadade tranzitie, cat si refuzul cadrelor de cultura din sat de a participa la marcarea unor evenimente culturale, motivand ca nu mai sunt obligati la fel ca inainte de revolutie sa participe la marcarea evenimenelor culturale.
Cu toate acestea daca inainte de Decembrie 1989 singura activitate organizata laCaminul Cultural era discoteca, in ultimii ani manifestarile cultural- distractive au fost mai numeroase si de o diversitate mai mare care au atras un numar mare de participanti, mai ales tineri. Astfel a luat fiinta un club la care se organizeaza diverse concursuri cultural - distractive (concurs de dans, sah, tenis de masa).
S-au comemorat marii scriitori romani, sarbatorile religioase, colindele de Craciun si cel de Anul Nou.
In ultimul timp a luat fiinta o formatie de muzica populara formata din tineri din sat.
La Caminul Cultural s-au marcat si desfasurat multe evenimente spirituale (nunti, botezuri, proverbe, zicatori, bancuri, dans, muzica). In satul Cosereni s-a pastrat o parte din tehnica populara a locurilor (furci de tors, lazi de zestre, meleta de prelucrarea canepii, caruti, sarete), impletituri, tesaturi, broderii, medicina populara.
Din pacate puterea economica fiind mica, atat deschiderea Caminului Cultural, cat si stimularea participantilor se face greu si intr-o prea mica masura.
ECONOMIE
Economia are carcter agrar. Fondul funciar este format din 3437 Ha terenuri agricole (3154 Ha arabile, 180 Ha pasuni, 103 Ha vii), 55 Ha paduri, 130 Ha acoperite cu constructii, 40,87 Ha cu ape, 64 Ha cu drumuri si 40 Ha neproductive. Terenurile arabile sunt cultivate cu porumb, grau, legume, floarea soarelui, tutun. Sectorul zootehnic cuprinde: pasari, ovine, porcine, bovine. Lungimea retelei de distributie a apei masoara 7 Km. In comuna sunt 2 gradinite (5 cadre didactice), o scoala generale (32 cadre didactice), cu 9 sali de clasa, 2 laboratoare, o biblioteca publica, un dispensar medical , C.E.C., Oficiu Postal. Transporturile se fac pe DN 2 Bucuresti - Urziceni (autostrada), ce trece prin Cosereni, drumul asfaltat Cosereni si drumuri locale neasfaltate. Cel mai apropiat oras este Urziceni (7 Km), iar pana la Slobozia sunt 69 Km.
Cosereni, sat de tip adunat, resedinta administrativa, situat in lunca Ialomitei, la 55 - 57 metri altitudine. Suprafata 317 Ha. Pana in 1950 a facut parte din plasa Urziceni, judetul Ialomita, intre 1950 si 1952 a facut parte din raionul Urziceni, regiunea Ialomita, intre 1952 si 1956 a facut parte din raionul Urziceni, regiunea Ploiesti, intre 1956 si 1968 apartinea raionului Urziceni, regiunii Bucuresti, intre 1968 - 1981din judetul Ilfov. Populatia era de: 2243 locuitori in anul 1912, 2703 locuitori in anul 1930, 3492 locuitori in anul 1941, 3321 locuitori in anul 1948, 4284 locuitori in anul 1956, 4668 locuitori in anul 1966, 4981 locuitori in anul 1977, 4692 locuitori in anul 1992 (din care 2370 barbati si 2322 femei). Este format din fostele catune Giuresti, Sarbeni, Catun (Bordeeni), Coserelele si Colibasi (Bulala), la care in 1950 se adauga si satul Patrimea din Lunca. Are 2 scoli, 2 biserici (1814, 1935), moara. Gara Urziceni este la 6 Km.
Populatia: 3880 locuitori in anul 1912, 5229 locuitori in anul 1941, 7388 locuitori in anul 1977, 6993 locuitori in anul 1992, 7048 locuitori in anul 1996. Densitatea 90 Km2. In anul 2008, 4845 locuitori.
Pe sexe, in 1912 erau 1926 barbati si 1954 femei, iar in 1996 erau 3526 barbati si 3522 femei.
Pe grupe de varsta, in 1992 erau 1466 locuitori cu varste intre 0 si 14 ani, 4131 locuitori cu varste cuprinse intre 15 si 59 ani, si 1396 locuitori cu varsta de 60 de ani si peste, iar in momentul actual 4720 locuitori.
Ca religii majoritari sunt ortodocsii.
Ca nationalitate, in afara romanilor, in 1930 erau 4 unguri, 1 bulgar, 1 grec, 3 albanezi, 19 tigani, iar in 1992 erau 1 ungur. Numarul cladirilor a crescut de la 1099 (1941) la 2061 (1994). In 1995 sporul natural era negativ (-0,31%), iar cel migratoriu pozitiv (0,51%).
Ocupatia familiilor de ciobani adusi de Costacopol a fost la inceput plugaritul si cresterea animalelor, iar mai tarziu au fost remarcate unele mestesuguri populare ca impletituri, tesaturi, cusaturi, fierarie s.a.
Primii locuitori ai satului de astazi aveau ca imbracaminte nadragi din postav de lana tesut in casa, camasa facuta de in sau canepa, anteriu din abab, apoi gheba si cojoc. Se incaltau cu opinci, iar pe cap purtau caciula. Parul il purtau in chica mare pe spate.
Animalele pe care le foloseau pentru munca si treburi erau boii si in mica masura caii, iar pe langa casa cresteau vaci, oi, porci si pasari. Din pielea porcilor isi confectionau singuri opincile.